Media

Un manager bun reuseste in orice industrie ar activa

Autor: Delia Oniga, Liviu Florea
Publicaţie: www.zf.ro
Data apariţiei: 21.10.2009

Managerii romani sunt muncitori, analitici, vizionari si adaptabili, sunt de parere specialistii invitati de ZF la o masa rotunda cu ocazia lansarii catalogului “Who’s Who in Business Romania 2008 – cei mai importanti 1.000 de oameni din business”.

“Ce fel de caracter trebuie sa ai ca sa fii un bun manager? Noi nu inventam apa calda sau mersul pe jos, se merge pe ce ne-au invatat parintii. Un manager bun trebuie sa aiba bun-simt. Cineva spunea ca acela care stie ‘cum’ se fac lucrurile isi va gasi intotdeauna un job, insa cel care stie si ‘de ce’ va fi intotdeauna seful primului”, a spus Radu Furnica, presedinte si CEO al Leadership Development Solutions (LDS), partenerul pe piata locala al Korn/Ferry International, unul dintre cei mai mari jucatori in executive search din lume.

Un manager bun reuseste sa aiba succes indiferent de industria in care activeaza, apreciaza Sergiu Biris, directorul general al companiei clujene Trilulilu, care detine site-ul de continut video bazat pe modelul YouTube. “Pentru un manager bun nu conteaza daca se afla la conducerea unui business in IT&C sau a unei fabrici de pantofi, atat timp cat are rezultate. Totodata, un manager trebuie sa aiba abilitatea de a se adapta la contexte diferite de piata si businessuri diferite”, afirma Biris, 25 de ani, care este si cel mai tanar manager din anuarul Who’s Who in Business 2008.

Cu toate acestea, nu toata lumea ar trebui sa viseze sa ajunga manager. “A fi manager este rodul intamplarii al muncii sustinute si al multor sacrificii. Nu toata lumea trebuie sa viseze sa fie manager, trebuie sa existe oameni si sub manageri”, a precizat Mihai Ghyka, fostul CEO al Inbev.

Biris, care conduce un business in domeniul internetului, crede ca pentru a fi un manager de succes in aceasta industrie trebuie sa poti face fata unui ritm extrem de rapid, in care feedback-ul clientului este aproape instantaneu. “A conduce un business online este la fel de complicat sau de simplu ca si in cazul unui business offline. Diferentele apar datorita rapiditatii domeniului, pentru ca sase luni petrecute in online echivaleaza cu trei ani in offline.”
Sistemul educational, handicap pentru mediul de business

Sistemul de invatamant romanesc nu numai ca nu ajuta mediul de business, ba, mai mult, aduce un deserviciu mediului de afaceri. Daca inainte invatam in scoala ca este mai important sa asimilam cat mai multe cunostinte din cat mai multe domenii, viitorul inseamna perfectionare, specializare pentru ca generalismul din trecut nu mai poate functiona.

Foarte multe dintre problemele pe care le intampina angajatorii pe piata locala sunt generate de lipsa calitatii din invatamant. “In Romania exista un numar foarte mare de universitati, insa doar 10-15 dintre aceste institutii se apropie de ceea ce ar trebui sa insemne o educatie facuta bine. Parintii sunt foarte mandri daca copiii lor au absolvit o facultate, doua, un master si mai apoi un doctorat. O alta problema este ca sistemul educational actual injecteaza creierele tinerilor cu informatii inutile. Tinerii nu sunt invatati sa gandeasca, ci sa memoreze informatii”, afirma Furnica.

A face lucrurile bine este mai important decat a primi o diploma, nu doar pentru a ajunge manager de succes, ci pentru a ajunge un bun profesionist.
“Cred ca mai degraba scoala romaneasca aduce un handicap mediului de business. Profesorii isi construiesc succesorii dupa chipul lor si acest lucru se intampla inclusiv in scolile de business. Tinerii sunt pregatiti pentru mediul academic si exista o aplicabilitate mult prea redusa in zona de business”, crede Ghyka.

In alta ordine de idei, de la pozitia de vicepresedinte in sus, actul conducerii este foarte similar din sector in sector, insa este important sa alegi o anumita directie de la inceputul carierei.

“N-are importanta pe ce poarta intri, atat timp cat intri acolo unde trebuie, fie ca ai inceput in marketing sau in finante. Este foarte important sa nu se mai mearga din domeniu in domeniu, daca iti plac cifrele, ramai pe acest domeniu pana ajungi CFO”, spune Furnica.

De cele mai multe ori, studiile nu au nicio legatura cu ceea ce ajung sa lucreze absolventii. “Aproximativ 20% dintre medicii din Romania lucreaza in afara sistemului medical. Cred ca treptat, pe masura ce intreprinderile private isi vor dezvolta retelele de pe piata locala, medicii vor incepe sa reintre in sistemul medical”, a declarat Dragos Dinu, care la sfarsitul lunii august a renuntat la pozitia de CEO al celui mai mare grup farmaceutic local, A&D Pharma.

Oamenii de afaceri si specialistii sunt de parere ca unul dintre testele sistemului de invatamant este cati dintre cei 185.000 de absolventi pe care ii livreaza anual facultatile romanesti vor ajunge sa intre in lista celor mai importanti oameni din businessul romanesc in anii urmatori. Pentru a compensa lipsa unei dimensiuni practice in sitemul educational, dar si pentru a ajunge un executiv de top, tinerii trebuie sa inceapa sa munceasca cat mai devreme.

Primul job al fostului CEO al A&D Pharma a fost de barman intr-o terasa non-stop din Capitala. “As recomanda tinerilor sa lucreze inca din timpul facultatii, pentru ca un tanar trebuie sa aiba sansa sa experimenteze cat mai multe domenii, pentru a putea fi cat mai aproape de potentialii clienti. Daca reusesti sa fii aproape de clienti si intelegi ceea ce vor, ai sanse foarte mari sa ajungi un bun manager”, apreciaza Dinu.
Middle managerii pleaca prea usor in antreprenoriat.

Una dintre caracteristicile pietei locale si a faptului ca aceasta se maturizeaza este faptul ca multi dintre middle manageri se indreapta catre antreprenoriat, fara prea mare responsabilitate.

“Tinerii se indreapta catre antreprenoriat intr-o maniera superficiala. Multe companii au crescut si au ajuns organizatii politice care au sefi politicieni, iar tinerii se gandesc ca in astfel de conditii pot deveni la randul lor sefi”, explica Furnica, care este de parere ca diversificarea produselor a devenit atat de mare, incat nu avem suficienti oameni, daca ne referim la specia umana, pentru a gasi persoane care sa fie lideri ai acestor organizatii.

De aceeasi parere este Mihai Ghyka, fostul CEO al InBev Romania, producatorul Bergenbier. “Exista o dulce inconstienta a felului in care se fac afacerile. In randul middle managerilor se manifesta tendinta de a se indrepta catre antreprenoriat din dorinta de a face altceva, de a urca, fara a avea un plan de business, fara a face o anticipare a numarului de clienti pe care i-ar putea atrage”, spune Ghyka.
Avem prea putine femei manager.

Numai 14% dintre manageri prezentati in anuarul Who’s Who in Business 2008 sunt femei. Potrivit lui Furnica, aceasta pondere este relativ scazuta, dat fiind ca pe pietele occidentale, in special in tarile nordice, aproape o treime dintre manageri sunt femei.

“La noi, realizarile doamnelor nu sunt atat de vizibile, rolul lor a fost substantial insa, au dus greul, dar nu au fost recunoscute”, spune Furnica, precizand ca 70% dintre promovarile realizate in ultimii 12 ani prin intermediul companiei pe care o conduce au fost femei.

Furnica a mai precizat ca din cei 1.000 de manageri prezenti in anuar mai putin de jumatate sunt “interesanti” pentru consultantii din executive search, intrucat acestia introduc filtre aditionale in momentul in care realizeaza selectia unui candidat, unele dintre ele de natura etica, care sunt cu mult mai greu de cuantificat.

“Cand cautam un CEO, tinem cont de experienta pe care o are, de expertiza sa, de marimea companiei, de piata in care activeaza, dar ne uitam cu atentie si la componenta etica.”
Businessurile sanatoase vor iesi cu bine din criza financiara. Managerii romani au o capacitate foarte mare de a copia, de a lua ce mai bun din alte exemple si de a adapta la mediul romanesc experienta internationala. Din acest punct de vedere, antreprenorii pot beneficia de pe urma crizei financiare. “Poate e prea devreme pentru IMM-urile romanesti, dar in timpul crizei care urmeaza se vor naste companiile romanesti de viitor”, spune Ghyka. Sfatul celor care au condus companii de sute de milioane de euro este sa ne uitam cu atentie spre felul in care ar putea criza sa afecteze piata si care sunt cele mai bune modalitati pentru a iesi din criza.

“Nu mai trebuie sa ne concentram pe ceea ce s-a intamplat, ci pe ce schimbari va genera aceasta criza. Deja, efectele crizei au inceput sa se simta indirect si pe piata locala. Foarte multe companii au inceput sa treaca printr-un proces de restructurare si la cum sa diminueze costurile”, afirma Dinu. Fostul CEO al A&D Pharma considera ca daca pana acum angajatii faceau legea pe piata fortei de munca, avand pretentii salariale din ce in ce mai mari, din cauza crizei economice, angajatorii vor ajunge din nou la putere.

“Vrem nu vrem, vom avea disponibilizari, vom vedea oameni care isi vor pierde locul de munca, iar angajatorii vor avea o baza de selectie mult mai mare decat pana acum”, subliniaza Dinu. El mai spune ca cele mai afectate de criza financiara globala vor fi companiile mici si medii, pentru ca intotdeauna liderii de piata suporta mai usor astfel de turbulente, datorita experientei evenimentelor similare din trecut.

Ghyka, care a petrecut recent trei saptamani in SUA, povesteste ca a fost surprins de determinarea cu care vor americanii sa iasa din criza. La acest lucru se adauga increderea foarte mare in justitie, in faptul ca sistemul va fi reglat. “Puterea americanilor sta in increderea pe care o au in sine. Desi sunt constienti ca nu mai sunt numarul unu, vor sa redevina numarul unu. Noua, romanilor, ne lipseste aceasta incredere, faptul ca poti sa fii mandru ca esti roman, chiar daca nu in fiecare zi. Trebuie sa ne uitam intotdeauna unde se afla deschiderea in caz de accident, nu unde este obstacolul”, explica fostul CEO al InBev. De asemenea, Ghyka este convins ca pe viitor criza financiara va aduce rasturnari de situatie, dar va urma si o perioada in care se vor cerne apele.
“Imi pare rau ca nu prind criza in pozitia de CEO. In timpul crizei din ’98 – ’99, InBev a castigat cel mai mult ca si cota de piata. Companiile bine pregatite au mult de castigat pe timp de criza. Compania pe care am condus-o va fi pregatita pentru criza”, a spus Ghyka.

Articol apărut în www.zf.ro.