Media

Cine lupta cu YouTube in Romania

Autor: Anca Arsene- Barbulescu
Publicaţie: www.businessmagazin.ro
Data apariţiei: 28.07.2009

Pe langa YouTube, oricare alt serviciu de continut video pare sa fie un purice comparat cu un elefant. Cateva au facut insa slalomul printre problemele de profitabilitate si de continut original, reusind sa depaseasca YouTube in tara de provenienta. Nu este insa cazul si in Romania.
YouTubePete, cum se recomanda unul dintre angajatii popularului serviciu de continut video al Google pe forumul YouTube, lucreaza de ceva timp la dezvoltarea unui player de continut video capabil sa redea clipuri in format 3D. “Proiectul caruia ii dedic in jur de 20% din timpul meu este in prezent intr-o faza incipienta, ceea ce explica si micile nereguli ce vor fi rezolvate in urmatoarele saptamani”, scrie Pete pe forum, drept raspuns la discutia pornita de un utilizator cu privire la problemele cu clipul video 3D de test, care poate fi urmarit de utilizatori doar cu ajutorul unor ochelari speciali.

Dezvoltatorul tine sa precizeze ca proiectul nu intra in planurile Google pentru YouTube, ci in activitatea lui independenta; compania isi indeamna, de altfel, angajatii sa dedice o parte din timpul alocat activitatilor profesionale unor proiecte proprii, printre care s-a aflat la un moment dat inclusiv Gmail. Google nu a facut niciun anunt oficial, nici macar pe blogul YouTube, insa perspectiva lansarii unui serviciu de continut video 3D a dat unda verde unor noi speculatii legate de modul cum compania urmareste sa monetizeze serviciul de continut video achizitionat in urma cu trei ani pentru 1,65 mld. dolari (1,16 mld. euro), una dintre metode fiind lansarea unui sistem de publicitate in format 3D.

Problema monetizarii YouTube a fost pusa in discutie de nenumarate ori de-a lungul timpului, dar raspunsul lui Eric Schmidt, directorul executiv al Google, a fost de fiecare data ca serviciul de continut video “are o performanta buna”, fara a dezvalui daca a avut sau nu profit. “Intr-un viitor nu foarte indepartat, YouTube va deveni foarte profitabil pentru noi”, spunea insa recent Jonathan Rosenberg, vicepresedinte al Google, in incercarea de a convinge ca are un model de business viabil, cu toate ca serviciul presupune costuri destul de mari. Estimarile companiei americane de consultanta RampRate cu privire la pierderile cu care ar putea incheia YouTube acest an dificil pentru intreaga economie mondiala se ridica la aproape 125 de milioane de euro, in cel mai bun caz, in conditiile in care incasarile din publicitatea afisata pe paginile de continut video ar putea ajunge la 170 de milioane de euro.

Analistul Spencer Wang este chiar mai pesimist, previzionand pierderi de peste 330 de milioane de euro pentru YouTube in acest an. Google cheltuieste anual pentru serverele YouTube in jur de 270 de milioane de euro, suma care nu ar trebui sa ridice insa probleme companiei, care a inregistrat profituri ce depasesc un miliard de euro numai in primul trimestru al acestui an. Pentru a intelege de ce e nevoie de 270 de milioane de euro pentru servere e de ajuns sa ne gandim ca pe site sunt publicate in jur de 20 de ore de material video in fiecare minut, la care se adauga sustinerea aplicatiilor software necesare si pentru alte tipuri de material, precum serialele de televiziune sau concertele difuzate in timp real.

La nivel mondial, niciun alt site de continut video nu necesita cheltuieli nici macar apropiate de cele ale YouTube, dar cele mai multe dintre ele sunt mai degraba sustinute de investitori decat din propriul model de business. In Romania, spre exemplu, costurile totale ale site-urilor video nu depasesc un milion de euro pe an. Serviciul 220.ro inghite in jur de cateva zeci de mii de euro lunar, avand in vedere traficul mare de banda, numarul in crestere al vizitatorilor, dar si costurile necesare producerii de continut propriu, dupa cum spune Mihai Popescu, project manager responsabil de site-ul detinut de ActiveSoft. Popescu se arata destul de rezervat in estimari cu privire la incasarile din acest an, data fiind perioada de criza din piata de publicitate online. “Anul 2009 este o provocare in ceea ce priveste estimarile de orice natura”, confirma si Sergiu Biris, directorul executiv al Trilulilu, cel mai mare site de continut video din Romania, care se arata reticent in a lansa cifre, atat cu privire la venituri, cat si la cheltuieli, care ajungeau anul trecut la 15.000 de euro pe luna.

In cazul Filebox, un alt site care ofera printre altele si continut video, “costurile lunare sunt cuprinse intre 10.000 si 12.000 de euro, fara a fi luate in calcul si investitiile in echipamente, care mai pot insemna intre 3.000 si 5.000 de euro, in functie de necesitati”, apreciaza Corina Cozminca, directorul de marketing al Synco Telecom. Compania care detine Filebox a inceput sa atraga venituri din publicitate in a doua jumatate a anului trecut, dar incasarile au acoperit numai 25% din cheltuieli. Pentru acest an, asteptarile vizeaza o dublare a veniturilor.

Asemenea modelului YouTube, publicitatea este deocamdata singura forma de monetizare a serviciilor romanesti de continut video, insa avand in vedere starea pietei de publicitate online, companiile incearca sa gaseasca moduri noi prin care sa atraga reclamele. Trilulilu, spre exemplu, a lansat recent o noua platforma de publicitate video, permitand companiilor sa publice spoturi de promovare in clipurile video disponibile pe site. Platforma a fost gandita pentru companiile cu bugete mici si medii de reclama online, care au astfel posibilitatea sa-si promoveze produsele in clipurile de pe site, totalizand peste 23.000 de ore de material video. “Este adevarat ca in Romania publicitatea in clipurile video pe internet este abia la inceput de drum, dar cred ca va reprezinta o alternativa eficienta”, sustine Sergiu Biris.

Altfel, ar fi destul de dificil pana si pentru YouTube sa perceapa o taxa cat de mica utilizatorilor care publica clipuri video pe site, din moment ce acestia sunt obisnuiti cu servicii gratuite. Dar pe masura ce internetul va consacra un model solid de publicitate si va sustine mai multe servicii pe baza de abonament, plata pentru publicarea clipurilor online ar putea sa nu mai fie un model chiar atat de greu de asimilat. “Cu cat oamenii petrec mai mult timp pentru a urmari clipuri video online, cu atat publicitarii vor fi mai interesati sa se promoveze prin acest mediu. Deocamdata, pe asta mizeaza acum companiile de continut video”, este de parere Keith McMahan, analist al Telco 2.0 Initiative.

De multe ori insa, serviciile locale sunt in dezavantaj din acest punct de vedere, dat fiind ca utilizatorii din tara respectiva prefera sa se uite la clipuri pe site-urile internationale. Din 285 de milioane de utilizatori din toata lumea, 0,7%, adica in jur de 2 milioane, sunt utilizatori romani; prin comparatie, Trilulilu are in prezent peste jumatate de milion de membri inregistrati si este accesat lunar de 2,3 milioane de vizitatori unici (cifra care nu este insa echivalenta cu numarul de utilizatori, dat fiind ca o persoana poate folosi Trilulilu de pe mai multe computere conectate la internet, fiind considerata in toate cazurile drept vizitator unic). In cazul 220.ro, numarul utilizatorilor inregistrati a crescut la 500.000, dintre care peste 60% au fost activi in ultima jumatate de an, spune Mihai Popescu, iar asteptarile sale pentru acest an vizeaza o crestere de 15-20% pe baza constatarii ca in fiecare zi sunt create si activate cateva sute de conturi noi. Filebox numara 200.000 de membri inregistrati, cu planul de a ajunge pana la finalul anului la aproximativ 350.000.

“Prin comparatie cu site-urile locale de continut, YouTube are cateva avantaje clare la capitolele continut si distributie, prin simpla marime a arhivei video fiind evident ca acolo poate fi gasit aproape orice clip”, admite Biris. In ce priveste distributia, faptul ca in spatele YouTube se afla Google reprezinta un avantaj din mai multe puncte de vedere, incepand cu integrarea site-ului de continut in mixul de produse si de promovare al Google si pana la faptul ca parteneriatele cu canalele de distributie globale se obtin mult mai usor. Drept exemplu, cand un consumator trimite unui prieten pe Yahoo!Messenger un link la un clip video de pe YouTube, vizionarea se poate face direct in fereastra de messenger, fara a mai fi necesara intrarea pe site. “E un parteneriat de distributie facut direct cu Yahoo!, lucru mai greu de realizat pentru un site local de continut video”, spune Biris.

O alta explicatie pentru reticenta romanilor fata de site-urile autohtone de continut video tine si de ideea ca serviciile locale sunt in mod automat inferioare celor internationale. “Tocmai din acest motiv, unele branduri romanesti din alte domenii au preferat nume internationale si etichete de genul , putand sa se pozitioneze altfel”, compara Sergiu Biris, dand exemplul Bigotti, un brand vestimentar despre care nu foarte multi stiu ca este romanesc. In aria serviciilor online, Mihai Popescu de la 220.ro invoca situatia din Rusia sau Portugalia, unde ofertele locale le-au invins in unele cazuri pe cele straine; la fel stau lucrurile si in Bulgaria, unde site-ul de continut video Vbox7 se numara printre primele cinci cele mai accesate.

Problema cea mai mare e legata insa tot de continut si de distributie, nu de calitatea unui serviciu de a fi sau nu autohton. YouTube a devenit un fel de sinonim pentru continutul video generat de utilizatori, la fel cum Google este sinonimul cautarilor pe internet. Pe site-urile romanesti, in schimb, cea mai mare parte a materialului provine din alte surse, nefiind creat de cel care il publica. “In mod normal, este destul de greu de apreciat cate dintre clipuri sunt 100% romanesti, pentru ca nu putem monitoriza cu precizie cine a realizat un clip”, comenteaza Sergiu Biris. Pe Trilulilu fiind disponibile in acest moment peste 1,4 de milioane de clipuri video, fotografii si fisiere audio. Mihai Popescu estimeaza ca dintre cele 200.000 de clipuri video existente pe 220.ro, in jur de 35-40% reprezinta continut romanesc, publicat de utilizatori sau creat de compania din spatele serviciului. Pe In jur de 20% dintre utilizatorii activi ai 220.ro au publicat pana acum cel putin un material video.

“In Romania nu exista inca moda filmarii evenimentelor pe care le traiesc oamenii”, sustine Corina Cozminca, directorul de marketing al companiei care opereaza Filebox. Pe de alta parte, spune ea, nivelul veniturilor permite unui numar mic de persoane sa achizitioneze aparate de filmat cu o calitate video buna, iar cele realizate cu telefonul mobil au o calitate relativ scazuta, motiv pentru care numarul clipurilor 100% romanesti este destul de redus. Procentul celor care publica pe Filebox clipuri nu depaseste 5%, iar o buna parte dintre utilizatori folosesc doar serviciul gratuit de gazduire de continut oferit de site. Astfel, in sectiunea video exista in jur de 90.000 de clipuri, dintre care putin peste 3% sunt HD, iar in sectiunea de muzica exista 8.000 de melodii, insa numarul fisierelor stocate pe Filebox este mai mare de un milion. “Made in RO”, cum se numeste si sectiunea dedicata pe site, contine 3.000 de clipuri video, in timp ce in restul categoriilor, numai 10% din material a fost realizat de romani.

Cu toate acestea, pe internetul romanesc apar cu regularitate site-uri de continut video care incearca sa se orienteze pe anumite nise, ignorand problema lipsei de originalitate a clipurilor. Specializarea ramane modelul cel mai potrivit: Hulu.com a devenit al treilea cel mai popular serviciu de continut video de pe internet prin simplul fapt ca s-a concentrat pe materiale realizate de profesionisti – in principal filme si seriale de televiziune. Pe acelasi principiu tinde sa mearga si Tare.ro, serviciul de continut video care face parte din portalul Apropo. ro, mizand pe continut profesionist, “fie ca este vorba despre filme, clipuri, emisiuni de televiziune sau interactive, create intern, continuand astfel initiativa pornita prin difuzarea filmului ”, spune Anda Mihaila, directorul de marketing si comunicare al MediaPro Interactiv. Site-ul numara peste 43.000 de materiale postate, dintre care 40% clipuri video.

“Totusi, cred ca este mai greu sa lansezi in momentul de fata o afacere bazata pe continut video si mai ales continut generat de utilizatori. In primul rand, pentru ca exista o concurenta mare, iar in al doilea rand pentru ca resursele necesare sunt semnificative”, apreciaza Sergiu Biris.

Articol apărut în www.businessmagazin.ro.