Media

Drepturile de autor stârnesc dispute pe internet

Autor: Oana Anton
Publicaţie: www.capital.ro
Data apariţiei: 22.10.2008

Site-urile şi blogurile din România care au bannere comerciale şi utilizează melodii ar putea plăti peste 1.000 lei pe lună pentru drepturi de autor, în funcţie de trafic, potrivit unui proiect de metodologie privind difuzarea publică a operelor muzicale prin internet.

În prezent, dacă deschizi o pagină de internet – indiferent dacă este vorba de un site comercial sau de blogul unui entuziast – şi asculţi un clip, nu plăteşti nimic. Însă proprietarul site-ului sau clientul de publicitate care a dorit ca, la deschiderea paginii, bannerul său publicitar să intoneze o piesă muzicală plăteşte 300 de lei pe an unui aşa-numit organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA). La propunerea UCMR-ADA, site-urile şi blogurile înregistrate în România care conţin bannere cu fond sonor (plătite sau nu de către clienţi de publicitate) vor fi taxate lunar cu sume de peste 1.000 de lei, în funcţie de trafic, chiar şi în cazul în care postează muzică pe care au preluat-o de pe site-uri precum YouTube.com sau trilulilu.ro, unde, teoretic, se postează conţinut generat de utilizatorii înşişi cu permisiunea deţinătorului de copyright. În plus, dacă o melodie prezentată pe un site comercial este accesată de peste cinci milioane de ori, proprietarul site-ului ar putea plăti până la 2.000 de lei. Evident, accesarea YouTube sau trilulilu.ro e complet gratuită.

Taxă între 1.000 şi 2.000 de lei

„Practic, prin noile metodologii se urmăreşte o majorare a taxei în medie de 15 ori pentru muzica de fundal şi de 120 de ori pentru melodiile sau clipurile postate pe site-uri şi bloguri cu link preluat dintr-un site tip YouTube. Pentru un site sau blog nou-lansat care doreşte să utilizeze muzică pe internet şi care intenţionează să promoveze orice fel de produse sau servicii ori să afişeze bannere, proprietarul lui va trebui să plătească 1.000 de lei pe lună cu titlu de «remuneraţie drept de autor». Alături de aceasta urmează să avem de plătit şi remuneraţiile pentru drepturile conexe, respectiv pentru producătorii de fonograme (casele de înregistrări, n.r.) şi artiştii interpreţi“, spune Dan Vîrtopeanu, director general al Voxline Communication şi membru fondator al Asociaţiei furnizorilor de conţinut din industria de telecomunicaţii (ARONSA). Reprezentanţii asociaţiei susţin că intrarea în vigoare a noilor prevederi la datele propuse (29 octombrie şi 14 noiembrie) ar însemna schimbarea viitorului muzicii difuzate pe paginile româneşti de internet. „Se poate ajunge la situaţii în care un blogger sau proprietarul unui site ar trebui să plătească 1.000 de lei drepturi de autor pentru muzica surprinsă involuntar într-un clip filmat pe stradă cu telefonul mobil“, adaugă Vîrtopeanu.

Pe de altă parte, Alexandru Roată, reprezentantul UCMR-ADA, susţine că nivelul remuneraţiilor trebuie să fie în conformitate cu acela plătit pentru utilizarea de opere muzicale în Uniunea Europeană. „Metodologia este în concordanţă cu practicile europene. Ne obligă legea să avem un nivel al remuneraţiilor similar cu cel practicat la nivelul UE“, afirmă Roată.

În contextul schimbărilor din mediul online, Florin Grozea, compozitor şi totodată blogger, susţine necesitatea unei noi metodologii, însă nu în formula în care a fost propusă de UCMR-ADA.

O altă problemă a noilor reglementări este modul în care va fi evaluat şi monitorizat conţinutul site-urilor româneşti. În lipsa unui sistem de verificare a conţinutului audio-video postat pe toate site-urile din România, noua metodologie va afecta probabil cele mai vizitate site-uri şi bloguri înregistrate în România.

Noile reglementari, inca in faza negocierilor

Metodologiile privind stabilirea condiţiilor prin care pot fi utilizate piesele muzicale se stabilesc pe baza Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi cele conexe. Într-o primă etapă, se stabileşte o comisie de negociere, iar ulterior membrii acesteia discută schimbarea metodologiei. Termenul de negociere prevăzut de lege este de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei. În prezent, noua metodologie este dezbătută în cadrul acestei comisii de negociere. Pasul următor depinde de rezultatul negocierilor. Dacă părţile se înţeleg, ele încheie un protocol, iar acesta se publică în Monitorul Oficial. În situaţia în care cele două părţi implicate nu se înţeleg, urmează o procedură de soluţionare a litigiului în două etape: iniţial, printr-un arbitraj, apoi, dacă acesta nu reuşeşte, printr-un proces deschis la Curtea de Apel Bucureşti. Hotărârea arbitrală şi hotărârea judecătorească privind stabilirea metodologiei se publică de asemenea în Monitorul Oficial, printr-o decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), aflat în subordinea Guvernului.

Articol apărut în www.capital.ro.